COMUNICAREA  VERBALĂ  PARAVERBALĂ ŞI   NONVERBALĂ

 

 

Comunicarea înseamnă putere.

Cei care îi stăpânesc modul de utilizare

 pot schimba modul în care percep lumea

 şi modul în care sunt ei

înşişi percepuţi de lume. (Anthony Robbins)

        

           

        Comunicăm în orice împrejurare, însă, niciodată întâmplător. Fiecare act de comunicare este iniţiat cu un scop precis: vrem să atragem atenţia, să ne impunem punctul de vedere, să direcţionăm discuţia sau privirea către ceva anume… Pe toate le facem aproape instinctiv, însă, întotdeauna pentru atingerea unui obiectiv.

Cum comunicăm, însă, poate face diferenţa între a-ţi propune şi a reuşi atingerea obiectivului.

 

Studiul comunicării îţi oferă instrumente care ar trebui să facă parte din „Trusa de prim ajutor” a fiecărui comunicator.

 

 

 

 

 

 

 

 

ŞI CÂND?

 

-comunicare  verbală- prin cuvânt. Este specific umană, are formă orală sau scrisă, permite transmiterea unor conţinuturi extrem de complexe.

Comunicarea verbală este doar un aspect al actului de comunicare, important însă nu definitoriu!

 

 

 

 

-comunicare  paraverbală-prin însuşiri vocale care însoţesc cuvântul ,cum ar fi :caracteristicile vocii, intensitatea ,ritmul, debitul vorbirii, intonaţia, etc.

-comunicarea  nonverbală-prin semne legate direct de postură, mişcare, gesturi, mimica, înfăţişare.

 

Ce este comunicarea nonverbală?

Este reflectarea exterioară a trăirilor interioare!

Este ansamblul de manifestări care denotă emoţii, stări, atutidini.

Faţa este cea mai expresivă parte a corpului, din acest motiv zâmbetul şi contactul vizual joacă un rol important în stabilirea raportului de încredere şi simpatie între oameni.

Mâinile sunt cele mai spontane şi prin urmare, mişcările acestora, gesturile, au puterea de a înlocui, regla, ilustra sau adapta discursul verbal.

Picioarele sunt cele mai sincere şi redau starea de confort sau disconfort din timpul interacţiunii.

Fizionomia reflectă atitudinea pe care o avem vis-ŕ-vis de persoana sau subiectul ce face obiectul comunicării.

Proxemica sau distanţa dintre interlocutori este un barometru al relaţiei dintre ei şi sugerează natura acesteia.

Vestimentaţia este esenţială în formarea primei impresii. Corpul este un afişaj al stării noastre interioare şi al tipului de personalitate.

Atunci când comunicăm, fiecare element, verbal sau nonverbal, contribuie la reuşita procesului!

Cunoaşterea  şi folosirea adecvată a indiciilor nonverbale constituie atuuri care generează relaţii pozitive, empatie, putere de  convingere, încredere în sine.

După modelul dezvoltat de Dr. A. Mehrabian, în anii ‘70, comunicarea verbală reprezintă un procent de doar 7% din comunicare, la care se adaugă 38% comunicare paraverbală şi 55% comunicare nonverbală.

 

Acordăm o atenţie deosebită cuvintelor: le alegem pe cele mai expresive sau puternice pentru a potenţa impactul pe care îl transmit! Însă, rolul de amplificare, de diminuare ori de nuanţare a acestora ţine de paraverbal şi nonverbal.

Cei 38% se traduc prin tonul, ritmul sau inflexiunile vocii, prin abilitatea de a atribui sens cuvintelor prin felul în care sunt rostite.

 

Avantaje ale comunicării verbale:

-se poate realiza în diferite moduri: -în limbaj oral(monolog, dialog,..),

                                                         -în limbaj scris

                                                         -în limbajul intern.

-permite transmiterea unui conţinut complex, sistemul de informaţii transmis şi receptat poate fi logic structurat, sistematizat, exprimat într-un limbaj elevat, etc.

-pune în evidenţă capacitatea de gândire şi creativitatea umană

-limbajul intern, vorbirea cu sine şi pentru sine, prezintă un maximum de economicitate, uzând de prescurtări, condensări, substituind cuvintele cu imagini, viteza de lucru fiind de sute de ori mai mare decât a vorbirii.

-pe măsura constituirii sale , limbajul intern îndeplineşte funcţii de anticipare, proiectare, coordonare a limbajului oral şi scris.

-se intercondiţionează cu funcţia cognitivă şi cea  reglatorie  a limbajului.

Dezavantaje ale comunicării  verbale:

-este lipsită de expresivitate, dacă nu apelează la mijloace paraverbale şi nonverbale.

-transmite mai greu o anumită stare afectivă( supărare. bucurie, etc), cuvintele nu sunt întotdeauna suficiente.

-viteza de transmitere si mai ales de receptare a mesajului este mai mică, uneori se poate mai uşor şi mai rapid exprima printr-un simplu gest.

Avantaje ale comunicării nonverbale:

-cel mai important avantaj se referă la expresivitate.De exemplu, intonaţia si înalţimea vocii poate sa sugereze mesaje diferite ale aceluiaşi cuvânt .G.Bernard Shaw spunea că există 1000 de feluri de a spune da  şi 100 de feluri de a spune nu.

-mijloacele extralingvistice de expresivitate-gesturile, mimica, postura- însoţesc formele comunicării verbale, antrenând întraga personalitate.

-facilitează comunicarea, o completează cu o componentă afectivă , persuasivă sau ludică.

-dispune de spontaneitate şi mare viteză de comunicare.

-nu se poate imagina nici un fel de comunicare eficientă în absenţa unor componente extraverbale.

Dezavantaje ale comunicării nonverbale:

-nu poate fi utilizată în procesele de comunicare a unor conţinuturi complexe fără să fie utilizată şi comunicarea verbală.

-în condiţiile excesului de gesticulaţie, mesajul poate fi alterat, reacţia fiind de respingere sau negare a conţinutului transmis.

 

 

Concluzie: Toate formele de comunicare sunt importante şi se condiţionează reciproc. Pentru o comunicare eficientă şi completă sunt necesare atât mijloace de comunicare verbale cât şi nonverbale

CONTEAZĂ CE SPUI DAR ŞI CUM SPUI!

 

 
 
 

Test informatica Componentele calculatorului